Da, sunt băutor pasionat de cafea, un „cafegiu” dacă vrei, „kahveci” cum spun turcii sau „dipendente da caffeina” cum spun italienii. Prima mea cafea de dimineață Espresso double , este ca un balsam pentru sufletul meu.
Provin dintr-o familie unde cafeaua măcinată la o râșnița manuală din 1934 și preparată la ibricul din cupru, era un ritual parfumat ce nu putea lipsi aproape în nicio dimineață. Practic, era momentul în care fiecare membru al familiei, povestea sorbind din cafea, ce are de făcut în ziua respectivă ce urmează să se gătească sau ce a visat cu o noapte în urmă. Zilele în care aveam sarcina de măcinare a boabelor de cafea sau de prepaprare al cafelei la indicațiile bunicii mele, erau o plăcere pentru mine dar nu și pentru fratele meu mai mic ce-i drept.
După ce am devenit soț și tată, mi-am dorit să duc această tradiție mai departe, însă din păcate sunt cam singurul din familia mea care servește zilnic cafea, cu excepția unuia dintre copii mei, care mai nou, servește câte un Espresso Latte sau Matcha Latte. Mai demult, începeam ziua cu o cafea la ibric/cezve, iar dacă eram în formă următoarele trei sau patru cafele, erau Flat White, Cappuccino, sau V60; iar vara pe plajă mă mai alintam cu câte-un Iced Espresso.
